Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriConsilier juridic încă din 2003, specializat în relații de muncă, securitate și sănătate în muncă, drept comercial, înființarea, autorizarea și funcționarea personelor juridice, contabilitate financiar-fiscală, drept administrativ, migrația forței de muncă, fiind totodată membru în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă CE 2025-2028.
Perioada de probă, un concept arhicunoscut pe piața muncii, menit, teoretic, să ofere atât angajatorului, cât și noului angajat, răgazul necesar pentru a evalua dacă „potrivirea” mult-trâmbițată la interviu se confirmă și în realitatea de zi cu zi a postului. O perioadă de „tatonare”, de acomodare, dar, să fim realiști, și o perioadă marcată de o precaritate intrinsecă a relației de muncă și tocmai această vulnerabilitate a salariatului aflat „în probă” intră sub lupa directivelor europene, care, deși recunosc utilitatea acestui mecanism, trag un semnal de alarmă important: integrarea pe piața muncii nu trebuie să însemne o prelungire a nesiguranței. Citește articolul
Odată cu publicarea HG 295/2025, gestionarea relațiilor de muncă trece la un sistem complet digitalizat și aduce noutăți în privința modului de transmitere a datelor referitoare la detașări. Citește articolul
O clauză contractuală care prevede „nulitatea de drept” a contractului de muncă în cazul neprezentării salariatului la serviciu încalcă numeroase prevederi legale incidente în cazul raporturilor de muncă. Codul muncii stabilește limitativ cazurile de încetare a contractului, iar o astfel de clauză ocolește ilegal procedurile legale de cercetare disciplinară, dreptul la apărare și protecția împotriva concedierii abuzive. Citește articolul
Obligatoriu pentru majoritatea angajatorilor, Reges-Online centralizează date esențiale despre contractele individuale de muncă, fiind administrat de Inspecția Muncii și, chiar dacă HG 295/2025 vizează adăugarea unor noi câmpuri de date (cum ar fi cele referitoare la gradul de handicap/invaliditate, repartizarea programului de muncă și locul muncii), baza principală privind tipurile de contracte supuse înregistrării în acest registru rămâne Codul muncii. În contextul în care interfața platformei (o captură din sistem se regăsește atașată acestui articol) sau diverse interpretări apărute în practică pot genera confuzii, ne propunem, în materialul de față, să clarificăm în mod exhaustiv ce tipuri de contracte trebuie, conform legii, înregistrate în Reges, dar și să trecem în revistă unele opțiuni chestionabile pe care le regăsim în soluția tehnică a Reges-Online. Citește articolul
Deși legislația națională, aliniată la normele europene (Directiva 2003/88/CE), stabilește reguli clare în acest sens, practica ne arată că apar constant situații care testează limitele legii, iar un exemplu concret de la care voi pleca azi este solicitarea adresată angajaților de a semna declarații generale, pe proprie răspundere, prin care își exprimă acordul prealabil pentru prestarea orelor suplimentare. Această practică ridică o întrebare fundamentală: poate un salariat să renunțe, printr-o astfel de declarație generală, la drepturile sale legale privind durata maximă a timpului de muncă? Citește articolul
Registrul electronic al salariaților, Reges-Online, introduce beneficii esențiale pentru angajați prin accesul direct la informațiile din contractele de muncă și istoricul modificărilor acestora. Platforma elimină birocrația tradițională, oferind transparență sporită prin notificări în timp real despre orice schimbări contractuale. Sistemul de autentificare folosește tehnologii avansate de securitate, protejând datele personale la standarde similare celor din sectorul bancar. Pentru a beneficia de aceste avantaje, salariații trebuie doar să își creeze un cont în noul registru electronic. Citește articolul
Tribunalul Cluj a confirmat dreptul angajatorului de a desființa un post din motive economice reale, dar a acordat daune morale semnificative pentru acte dovedite de discriminare și hărțuire, subliniind importanța respectării demnității angajatului. Hotărârea instanței oferă o perspectivă valoroasă asupra echilibrului dintre dreptul angajatorului de a-și reorganiza activitatea din rațiuni economice și obligația fundamentală de a proteja demnitatea și drepturile angajaților săi. Citește articolul
O hotărâre judecătorească recent analizată scoate în evidență o serie de erori procedurale și o aparentă lipsă de rigoare din partea angajatorului care pot duce la anularea completă a unei decizii de concediere. Cazul, referitor la terminarea contractului pentru necorespundere profesională, s-a finalizat în primă instanță cu reintegrarea angajatei, plata drepturilor salariale restante și acordarea de daune morale. Dincolo de soluția punctuală, speța scoate în evidență șapte aspecte esențiale privind conduita angajatorului, respectarea procedurilor legale și drepturile angajaților. Citește articolul