ACCES PREMIUM
Durata negocierilor colective nu ar trebui să depășească 45 de zile, dar poate fi prelungită prin acordul părților. Se poate întâmpla însă ca ele să nu se finalizeze cu semnarea unui acord între părți, nici cu un compromis privind reluarea negocierilor peste 10 - 12 luni. Uneori, negocierile pot duce la un conflict colectiv de muncă. Conflictele colective pot apărea și când angajatorul refuză negocierea, pot apărea când acesta nu acceptă revendicările, nu furnizează informațiile obligatorii prevăzute de lege sau când părțile nu ajung la o înțelegere în termenul stabilit. Iată ce trebuie știut dacă se ajunge acolo:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o „dilemă profundă”: medicii refuză să mai facă gărzi suplimentare, iar motivul real este unul surprinzător de simplu și nedrept — modul de remunerare pentru aceste ore suplimentare este blocat la un nivel salarial aplicabil în 2018. În spatele acestei situații absurde stau decizii politice, promisiuni încălcate și o legislație interpretată arbitrar. Iată cum ajunge un medic primar să câștige cu 60% mai puțin pentru o oră de gardă față de o oră de lucru normală și ce soluții găsesc spitalele pentru a convinge totuși personalul medical să asigure continuitatea actului medical.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Anumite efecte ce privesc relația de muncă se produc automat, conform legii, iar părțile nu se pot opune acestora sau negocia aplicarea dispozițiilor legale. O astfel de situație și care este tot mai dezbătută în ultimele luni este încetarea contractului în momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare. Întrebările de tipul „a sosit decizia de pensionare, trebuie să încetez raportul/contractul?” sunt tot mai numeroase pe forumuri și în secțiunile de comentarii ale diverselor articole, motiv pentru care e necesar, fără îndoială, să subliniem ferm că aici nu e vorba de o decizie a părților, ci de un efect al legii - și care e obligatoriu. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat luna trecută că, în contextul legislației aplicabile până în martie 2024, pentru eliberarea avizului de angajare a străinilor în România, nu era suficientă doar înscrierea codurilor CAEN în documentele de înregistrare ale angajatorului, ci era necesară și desfășurarea efectivă a activităților compatibile cu funcția solicitată. Această interpretare a fost întărită prin modificările aduse de Legea nr. 28/2024 în martie anul trecut, ce au introdus expres cerința desfășurării efective a activităților, prevenind astfel posibile abuzuri în obținerea avizelor de muncă pentru cetățenii străini. Decizia Curții a apărut luni în Monitorul Oficial, judecătorii arătând că simpla interpretare ad litteram a textelor de lege nu putea duce la altă concluzie decât aceea că e necesară și desfășurarea efectivă a activităților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde unui nou regulament european care va îmbunătăți colectarea statisticilor privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi la nivelul UE. Prin viitorul regulament, legiuitorul european va avea la dispoziție statistici actualizate și comparabile între țări, noile date colectate de la statele membre urmând să acopere mai multe sectoare din economie, totodată. Noile norme vor genera, cel puțin inițial, obligații suplimentare pentru companiile din statele membre UE, dar și schimbări de politică internă dacă ne gândim, de exemplu, la datele privind egalitatea de reumnerare. Totuși, o abordare națională inteligentă și digitalizată va putea reduce semnificativ povara efectivă asupra mediului de business, ea rămânând în mare parte la stat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lansarea noului registru electronic de evidență a salariaților este un moment așteptat atât de lucrători, cât și de angajatori, însă lucrurile sunt privite diferit: lucrătorii urmează să obțină, în sfârșit, acces la informațiile pe care angajatorii lor le-au declarat cu privire la contractele lor de muncă, în timp ce angajatorii trebuie să se gândească la modificările pe care noile reguli îi vor obliga să le facă și, implicit, la volumul de muncă pe care prespune asta. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printr-un proiect de lege pus în dezbatere de Ministerul Dezvoltării joia aceasta sunt propuse modificări ample la nivelul Codului administrativ în ceea ce privește funcția publica. Concret, Guvernul urmărește dezvoltarea unei politici de mobilitate orizontală/prin rotație pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere din administrația publică centrală. Un alt obiectiv al proiectului de lege este structurarea carierei pentru funcționarii publici de execuție din administrația publică centrală și locală, încercându-se, teoretic cel puțin, evitarea politizării în administrația publică. Vizat de modificările din proiect este și personalul contractual.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Persoanele cu dizabilități de ordin fizic, dar și cele cu dizabilități mai puțin sau deloc vizibile, pot desfășura activități profesionale și aduce valoare adăugată în diverse domenii, având competențe care se pot dovedi extrem de utile pentru angajatori. Pe de altă parte, diversitatea în echipele de lucru conduce la inovație și la o mai bună performanță organizațională. În acest context, a fost adoptată Ordonanța de Urgență (OUG) 127/2024, care introduce o serie de măsuri menite să îmbunătățească integrarea persoanelor cu dizabilități în piața muncii și o mai mare deschidere a angajatorilor către acest segment de resurse, care să compenseze lipsa talentelor pe care ar dori să le atragă și să le mențină în companii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De ce trebuie să se asigure angajatorul că sarcinile încredințate sunt efectuate de oameni care au și pregătirea necesară? Simplu: pentru că altfel nu-și poate recupera eventualele prejudicii. În actualul context, în care este din ce mai dificil să găsești personal calificat, există situații în care lucrătorii sunt puși în fața unor sarcini pentru care nu au pregătirea profesională necesară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată o ușoară scădere a medicatelor eliberate în 2024 față de 2023, cu peste 3,2 milioane de certificate emise și peste 8 milioane de zile suportate din fondurile de stat. Majoritatea zilelor de concediu medical (peste 4,5 milioane) au fost acordate pentru maternitate, urmate de cele pentru risc maternal și tumori maligne ale sânului. Problemele de spate ocupă locuri importante în clasament, cu peste 935.000 de zile cumulate pentru dorsalgii și afecțiuni ale discurilor intervertebrale - asta, în contextul în care date ale anilor anteriori ne arată că durerile de spate sunt în topul bolilor profesionale la noi în țară.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Radu Stochița 
Simona Voiculescu 
EY Romania 
avocatnet.ro