Posibilitatea de a cere continuarea activității prin așa-zisa prelungire a raportului de muncă dincolo de momentul în care angajatul ar putea deveni pensionar (limită de vârstă) se menține și în noua lege a pensiilor, doar că diferit de cum o reglementa Codul muncii până acum. Angajatorii nu sunt obligați să accepte cererile angajaților, dar au rămas, totuși, cu o obligație în cazul angajatelor care vor să mai rămână pe post. Alta e situația în cazul cumului pensiei cu salariul însă. Citește articolul
Ca să explice măsura impunerii cu CASS (contribuție la sănătate) a indemnizațiilor de concediu medical, de la 1 ianuarie, ministrul finanțelor a explicat că se ajunesese în situația dezastruasă din punct de vedere bugetar în care angajații în medical încasau mai mulți bani de la stat ca indemnizație de concediu decât dacă ar fi fost la muncă în perioada de medical. Desigur, o atare afirmație este exagerată și merită explicat celor interesați de ce acest lucru era departe de adevăr. Împreună cu specialiștii Accace, discutăm azi despre situația indemnizațiilor de medical, care vor scădea anul acesta comparativ cu cele acordate în 2023. Citește articolul
Angajatul lucrează într-o companie cu program continuu în trei schimburi și constată că există încălcări ale Codului muncii în ceea ce privește repartizarea timpului de muncă și respectarea repausului săptămânal, pe care le aduce în discuție. Managerul insistă ca angajații să lucreze exact câte ore sunt lucrătoare în fiecare lună, dar prelungește în mod abuziv programul în unele zile. De asemenea, impune zile de concediu fără pontaj, chiar dacă angajatul are deja ore lucrate în plus. Întrebat cu privire la nereguli, managerul spune: îți asumi că renunți la unele drepturi. Citește articolul
Deși foarte mulți cred că atunci când vine vorba despre drepturi, au și posibilitatea de a renunța la ele, adică de a nu le exercita efectiv, în cazul relațiilor de muncă această regulă nu se aplică. Am ales să scriu azi despre pauza de masă și alte pauze în timpul zilei de muncă pentru că, recent, spațiul public a fost „poluat” cu o idee falsă - aceea că salariații pot renunța la dreptul prevăzut de Codul muncii în privința pauzelor.
Citește articolulPeste 400.000 de salariați ar trebui să beneficieze din ianuarie de o creștere salarială, oricât de mică, ce să-i scoată din categoria celor plătiți cu minimul pe economie, potrivit datelor avansate de Inspecția Muncii la început de an. E vorba de o obligație ce a dat multe bătăi de cap angajatorilor în ultimele săptămâni, deși ea este în Codul muncii din 2021. Riscul este ca, odată trecut momentul ianuarie 2024, obligația să fie uitată. Citește articolul
De anul acesta, cele mai multe dintre indemnizațiile de concediu medical sunt taxate cu 10% în plus față de anii precedenți - reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Care sunt cele ce rămân în continuare scutite: Citește articolul
Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul
Noul ordin pentru completarea Clasificării Ocupațiilor din România (COR), apărut joi în Monitorul Oficial, aduce investigatorul pentru siguranța aviației civile în rândul celorlalte ocupații existente la acest moment în clasificare.
Citește articolulIntroduse în pandemie, facilitățile fiscale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca nu mai există de la 1 ianuarie. Dar asta nu înseamnă că nu le mai luăm în calcul și că toți telesalariații rămân fără respectivele sume. Mai sunt obligați angajatorii să suporte vreo cheltuială? În episodul 6 ne propunem să răspundem la câteva întrebări importante pe acest subiect. Citește articolul
Într-un caz recent, CJUE a reconfirmat dreptul angajaților de a primi o compensație financiară pentru zilele de concediu neefectuate înainte de a demisiona, decizie care vine în sprijinul unui funcționar public italian care a solicitat compensație pentru 79 de zile de concediu rămase neutilizate și a fost respins pe motivul controlului asupra cheltuielilor bugetare. Totuși, CJUE a recunoscut că nevoile organizaționale ale angajatorului din sectorul public sunt importante, dar acestea nu pot subordona dreptul angajatului la concediu plătit. Dacă și în ce măsură aceste zile neluate nu ar mai putea fi compensate în anumite situații reprezintă un subiect ce a fost discutat în ultimii ani la nivel european, însă nicio modificare a directivei privind timpul de lucru nu s-a cristalizat în acest sens până acum. Citește articolul