Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Un angajator, obligat la plata despăgubirilor pentru epuizarea profesională a unui angajat. Chiar și în lipsa unei reglementări exprese a burnoutului, angajații își pot găsi dreptatea în instanță

Legislația actuală permite angajaților să solicite despăgubiri pentru burnout în instanță, chiar în absența unei reglementări specifice. Un exemplu în acest sens vine de la Tribunalul Cluj, care a acordat daune materiale și morale unei angajate diagnosticate cu sindrom de burnout, după ce a constatat că angajatorul și-a organizat defectuos activitatea, alocându-i un volum excesiv de muncă, echivalentul muncii mai multor angajați la un loc. Instanța a stabilit că societatea a încălcat obligațiile privind protecția sănătății angajaților, ignorând semnalele de deteriorare a stării de sănătate și exercitând presiune constantă, fără a oferi suport sau posibilitatea de delegare a sarcinilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O scurtă analiză privind elementele pe care orice contract de telemuncă trebuie să le conțină - partea I

Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. Ne uităm astăzi pe patru clauze ce trebuie să-și găsească locul în contractele de telemuncă și pe una care, deși nu mai e obligatorie prin lege, poate fi prevăzută (în avantajul cel puțin al uneia dintre părți). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Specialist: Deși trebuie să faceți posibile plângerile anonime, e preferabil să încurajați angajații să depună sesizări asumate

Începând cu 3 februarie, politicile interne de prevenire a hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă trebuie să permită și depunerea de sesizări anonime. Totuși, cele asumate rămân preferabile, fiind mai ușor de analizat și de investigat, între altele. De asemenea, un număr mare de plângeri anonime poate indica o lipsă de încredere a angajaților în capacitatea angajatorului de a gestiona eficient cazurile de hărțuire. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Exclusiv În mediul privat, salariile minime vor fi stabilite pe categorii de pregătire profesională. Care sunt coeficienții propuși

Guvernul pregătește un proiect de lege ce vizează salarizarea minimă diferențiată în funcție de calificarea profesională, în mediul privat, potrivit unui document obținut pe surse de redacția avocatnet.ro. Intenția proiectului e aceea de a revizui și adapta actualele reglementări privind salariul minim, pentru a stimula profesionalizarea forței de muncă și pentru a reduce amploarea fenomenului de muncă la gri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Soluții tehnice pentru înregistrarea plângerilor anonime privind faptele de hărțuire și sfaturi pentru angajatori în abordarea recentelor modificări

Modificările aduse recent Metodologiei privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă consolidează măsurile de protecție, introducând posibilitatea raportării anonime a cazurilor și obligația angajatorilor de a implementa proceduri de verificare și suport pentru victime. Deși reprezintă un pas înainte, aceste schimbări pot genera provocări practice pentru companii. Despre noile prevederi ne-a povestit mai multe Cristina Mihai, avocat Țuca Zbârcea & Asociații, care recomandă actualizarea politicilor interne anti-hărțuire, implementarea unor soluții tehnice pentru raportarea anonimă (platforme online securizate, cutii pentru sesizări, linii telefonice dedicate) și desemnarea unor angajați responsabili cu oferirea de suport și îndrumare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt motivele pentru care ar putea fi respins CCM-ul la înregistrare și ce recomandă specialistul în situațiile în care inspectorii au cerințe extinse de conformare

Contractul colectiv de muncă poate fi respins la înregistrare din mai multe motive, prevăzute expres de Legea dialogului social. Probleme frecvente apar la semnături și mandatele reprezentanților. Este esențial ca administratorii să aibă puteri adecvate de semnare sau să fie împuterniciți specific. De asemenea, înregistrarea este respinsă dacă nu s-a făcut dovada invitării tuturor părților îndreptățite să participe la negocieri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Până în iunie 2026, firmele mari listate la bursă trebuie să regleze, în rândul administratorilor, echilibrul între femei și bărbați

Firmele mari listate la bursă, care își au sediul social în România, vor trebui să respecte reguli pentru reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în rândul administratorilor acestora, conform unei legi oficializate recent. Însă trebuie precizat că noile prevederi se vor aplica numai noilor numiri de administratori, fără să existe efecte asupra contractelor de mandat în vigoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Abordarea stresului și epuizării la locul de muncă: avem deja norme legale pe care nu le (mai) putem ignora

Cadrul legislativ actual abordează deja riscurile psihosociale și epuizarea la locul de muncă. Stresul și burnout-ul sunt recunoscute ca forme de hărțuire morală în lege, iar angajatorii au obligația legală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor „în toate aspectele”. Încă din 2005 stresul ocupațional era identificat drept a doua cea mai frecventă problemă de sănătate în UE, iar din 2013 există un ghid specializat în România pentru evaluarea riscurilor psihosociale. Problemele actuale derivă nu din lipsa reglementărilor, ci din nerespectarea celor existente privind limitarea timpului de muncă și asigurarea perioadelor de repaus, între altele. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Propunere retrasă: Includerea burnout-ului în reglementările de SSM din România - concediu medical pentru angajații afectați și obligații impuse angajatorilor

O propunere legislativă care prevedea recunoașterea epuizării profesionale (burnout) la nivel legislativ în România a fost retrasă de inițiatori înainte de a fi votată efectiv, astfel că nu se va putea aplica. Inițiatorii arătau cauzele, consecințele burnout-ului și argumentau că lipsa unei reglementări legale lasă angajații vulnerabili. Astfel, prin propunerea care ar fi urmat să modifice legislația sănătății și securității în muncă (SSM), aceștia veneau cu o serie de soluții legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul, inclusiv evaluări periodice ale sănătății mintale, concedii medicale specifice și integrarea burnout-ului în sistemul de asigurări care acoperă accidentele de muncă. Burnout-ul, arătau inițiatorii propunerii, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, cu consecințe economice și sociale semnificative, iar lipsa unei recunoașteri oficiale și a unui cadru legislativ adecvat duce la creșterea presiunii asupra resurselor publice și la o pierdere de capital uman valoros. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii pot fi amendați cu câteva mii de lei dacă nu notifică IGI la timp în legătură cu încetarea contractelor străinilor

Angajatorii sau beneficiarii prestărilor de servicii au obligația de a notifica Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) inclusiv în ceea ce privește modificarea sau încetarea contractului individual de muncă ori a detașării unui străin. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă, ce poate fi aplicată pentru fiecare angajat străin pentru care angajatorul a omis să facă notificarea. Citește articolul