Afișarea salariului în anunțul de angajare a devenit un criteriu important pentru tot mai mulți candidați și urmează să fie introdusă, în curând, și ca obligație legală. Până în 2026, angajatorii vor trebui să respecte un set de cerințe care vizează transparența salarială și asigurarea egalității de remunerare între femei și bărbați, inclusiv în etapa de recrutare. Citește articolul
Încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților poate fi anulată atunci când consimțământul angajatului este viciat prin violență morală. Tribunalul Galați a decis recent că presiunile și amenințările exercitate asupra unei angajate pentru a semna un acord de încetare, în contextul unui incident legat de bunuri neachitate, constituie un viciu de consimțământ. Citește articolul
O dispută juridică privind o concediere disciplinară a parcurs un traseu sinuos prin instanțele de judecată, culminând cu o decizie a curții de apel ce merită o atenție deosebită. Absența nemotivată a angajatului de la serviciu lovește chiar în „inima” raportului de muncă, iar cazul de față reconfirmă faptul că angajatorii nu sunt lipsiți de pârghii în fața abaterilor disciplinare ale angajaților, inclusiv a absențelor nemotivate. Citește articolul
Chiar dacă angajații își pot face cont în Reges-Online și își pot descărca singuri extrase individuale ori colective, obligația angajatorilor de a emite la cerere adeverințele de vechime există în continuare. Iar amenzile au crescut substanțial. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că pentru aplicarea directă a sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” în cazul funcționarilor publici este obligatorie cercetarea prealabilă și audierea acestora. Decizia vine în contextul unor interpretări divergente ale art. 493 din Codul administrativ, clarificând că legea impune respectarea garanțiilor procedurale pentru toate sancțiunile disciplinare, inclusiv pentru mustrarea scrisă. Citește articolul
Jurisprudența națională și europeană oferă un cadru de interpretare esențial pentru aplicarea conceptelor de delegare, mobilitate și detașare, clarificând aspecte practice, subliniind importanța caracterului temporar, a documentării la nivel intern și adăugând criterii (precum legătura suficientă cu statul gazdă pentru detașarea transnațională) care nu sunt întotdeauna explicit detaliate în textul legii. Citește articolul
Reintegrarea dispusă de instanță după o concediere nelegală trebuie să fie efectivă, nu formală. Un caz de la Tribunalul Constanța ilustrează situația unui șef de serviciu din cadrul Avizărilor Rutiere care, după anularea concedierii, a fost "reintegrat" într-un alt serviciu, apoi delegat la cimitir, unde i s-au atribuit sarcini de igienizare, transport de tomberoane și tras clopotele. Instanța a stabilit că reintegrarea presupune identitate de post, inclusiv loc de muncă și atribuții, obligând angajatorul public să reînființeze postul desființat și să respecte hotărârea judecătorească inițială. Citește articolul
Pentru cei care s-au atașat într-o formă sau alta de job-ul lor, concedierea bruscă vine inevitabil ca un șoc, un șoc care scoate la iveală emoții care ne surprind și ne dezechilibrează. Carduri de acces dezactivate, emailuri transferate, un birou golit în grabă și tăcerea apăsătoare a ultimei plecări din clădirea companiei - toate acestea marchează nu doar o simplă tranziție de carieră, ci o experiență care zguduie profund fundamentele identității noastre. Citește articolul
Perioada de probă, un concept arhicunoscut pe piața muncii, menit, teoretic, să ofere atât angajatorului, cât și noului angajat, răgazul necesar pentru a evalua dacă „potrivirea” mult-trâmbițată la interviu se confirmă și în realitatea de zi cu zi a postului. O perioadă de „tatonare”, de acomodare, dar, să fim realiști, și o perioadă marcată de o precaritate intrinsecă a relației de muncă și tocmai această vulnerabilitate a salariatului aflat „în probă” intră sub lupa directivelor europene, care, deși recunosc utilitatea acestui mecanism, trag un semnal de alarmă important: integrarea pe piața muncii nu trebuie să însemne o prelungire a nesiguranței. Citește articolul
O situație de concediere pentru necorespundere profesională, mai exact, cazul particular în care „necorespunderea” este fundamentată, în viziunea angajatorului, pe lipsa unor studii de specialitate pe care salariatul nu le deținea, oricum, nici la momentul angajării, scoate în evidență o serie de aspecte de care atât angajatorii, cât și lucrătorii, trebuie să țină cont în cazul acestor concedieri. Citește articolul