ACCES PREMIUM
Tichetele de masă sunt bilete de valoare, pe care orice angajator le poate acorda lunar salariaților săi, în baza Legii nr. 165/2018, acestea putând fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau achiziționarea de produse alimentare. Esențialul este că aceste tichete se pot acorda, nu trebuie acordate. Decizia aparține angajatorului, care poate ajunge în situația în care să nu și le mai permită financiar, ceea ce înseamnă că va sista acest beneficiu extrasalarial, iar pentru asta nu are nevoie de acceptul angajaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Deși nimic nu-l obligă pe angajator în mod direct să aibă organigramă, aceasta să fie la zi și să reflecte realitate pe care acesta o are și o dorește în firmă, există situații care-l obligă indirect pe acesta să o aibă - altfel, se poate afla în situația în care, așa cum s-a întâmplat într-o speță prezentată în materialul de mai jos, să nu poată să-și susțină corespunzător intențiile în fața instanței. Înainte de a prezenta însă cazul concret, să facem o trecere în revistă a situațiilor în care legea ne trimite la necesitatea acestui document intern:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii prevede că perioadele în care salariații își pot lua concediu de odihnă (CO) într-un an se stabilesc în baza unor programări stabilite de angajator până la finele anului anterior. Totuși, aceste programări nu sunt obligatorii, cele mai multe companii lăsându-le angajaților libertatea de a-și stabili pe cont propriu și în urma unei înțelegeri amicale între colegi când vor să plece în concediu. Dacă, totuși, plecarea simultană în CO a anumitor angajați dintr-un departament sau unitate ar putea duce la un impas în activitatea firmei, angajatorul are tot dreptul să stabilească o serie de reguli ce trebuie urmate, iar cel mai bine este să o facă în scris, nu verbal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Al doilea an de pandemie a adus o accelerare a procesului de digitalizare a relațiilor și documentelor de muncă. Legea telemuncii a fost adaptată nevoilor actuale, contractele de muncă au putut fi încheiate de la distanță, cu ajutorul semnăturii electronice, dar au fost și majorate sau introduse noi amenzi care vizează angajatorii. Le prezentăm pe toate în acest top al modificărilor din acest an.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recenta modificare a Codului muncii prin care s-a încercat evitarea situațiilor în care salariile sunt plătite cu întârziere și adăugarea unor astfel de întârzieri pe lista celor care pot fi sancționate în mod direct, readuce în atenția salariaților și a angajatorilor o altă problemă, cea a datei/datelor la care se plătește salariul. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cele mai multe contracte individuale de muncă (CIM) conțin, de regulă, mențiunea că programul de lucru este de opt ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână, cu repaus săptămânal legal, respectiv de două zile. În aceste condiții, programul propriu-zis de muncă va fi stabilit de către angajator unilateral, prin regulament intern, în funcție de necesitățile activității. Însă, dacă intervalul orar de lucru este stipulat în CIM, modificarea programului de lucru poate fi făcută exclusiv cu acordul părților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Uneori, comportamentul salariaților în afara orelor de program poate ajunge să impacteze negativ firma pentru care lucrează. Alteori, poate provoca disensiuni între colegi, între angajați și superiori sau chiar cu colaboratorii de business ai firmei, care pot decide să-și schimbe ulterior abordarea vizavi de firmă. Vorbim despre ce aleg să posteze, uneori, angajații pe social media - chestiune care, fără dar și poate, intră în sfera lor de libertate de exprimare, aproape întotdeauna. În ce măsură poate un angajator să-și sancționeze direct sau indirect salariații pentru ceea ce consideră inacceptabil în timpul liber al acestora?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Politica internă privind utilizarea acceptabilă a resurselor sau privind securitatea informației nu ar trebui să lipsească din nicio firmă, întrucât majoritatea oferă angajaților anumite lucruri pentru a le folosi în scop profesional, pe unele dintre ele putându-le lua chiar acasă. Cea mai mare greșeală pe care o fac companiile când construiesc aceste politici e să interzică în mod absolut folosirea acelor lucruri în alt scop decât profesional, explică un avocat. Despre asta și care e principalul risc când o atare politică lipsește cu desăvârșire sau nu e suficient detaliată s-a discutat cu ocazia unui recent webinar organizat de avocatnet.ro.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un cod etic sau o politică anticorupție - oricum am alege să-i spunem - ar trebui să le arate angajaților ce fel de fapte în legătură cu munca lor pot fi sancționate penal ca infracțiuni de corupție/de serviciu, care, așa cum ne indică destul de clar legea penală, nu se săvârșesc doar de către angajații statului, ci și în mediul privat. Printr-o atare politică, firma demonstrează, ulterior, că a încercat să prevină comiterea unor astfel de fapte, dar rolul ei este și de a le pune în vedere angajaților, care ar putea să ignore gravitatea faptelor lor, că ceea ce fac e mult în afara legii.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 
