Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Pauzele și repausurile zilnice și săptămânale – respirația necesară în ritmul muncii

Fără pauze adecvate și perioade de repaus, sustenabilitatea efortului în muncă și sănătatea salariaților ar fi compromise, iar Codul muncii reglementează clar aceste perioade esențiale de refacere a capacității de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reges-Online: Atenție la semnarea digitală a documentelor încărcate pentru a dobândi acces la registrul de angajator

Atunci când legea impune încărcarea unor documente de către împuternicit sau reprezentantul legal pentru a dobândi accesul la registrul de angajator în Reges-Online este o cerință imperativă ca acele documente să aibă semnătură digitală pentru cerificarea conformității cu originalul - altfel, accesul va fi respins. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Regulile specifice muncii de noapte și protecția salariaților. Sporuri și dezideratul trecerii la munca de zi

Pe lângă durata normală și munca suplimentară, legislația muncii reglementează distinct și munca desfășurată pe timpul nopții, recunoscând impactul specific pe care aceasta îl are asupra sănătății și vieții sociale a salariaților. Codul muncii, pornind de la dispozițiile europene și internaționale, stabilește un set de reguli menite să ofere protecție suplimentară celor care lucrează în acest interval orar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Cum procedăm cu concediile medicale înregistrate înainte de înrolarea în Reges-Online și cu cele în derulare la data înregistrării?

În contextul în care hotărârea de Guvern ce guvernează utilizarea noului Reges prevede obligația de a transmite în registru datele privind concediile medicale ce suspendă contractul de muncă, în rândul celor ce vor continua să folosească Revisal și în lunile următoare, adică a celor care mai așteaptă puțin până să facă tranziția către noua platformă a apărut o întrebare: vor trebui transmise din urmă concediile odată înrolat angajatorul în noul Reges? Cum rămâne cu cele în derulare la momentul înrolării? Câteva explicații: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Nu e suficientă o demisie verbală. Angajata, concediată disciplinar pentru absențe nemotivate

Cazul unei salariate din domeniul HoReCa, ce a susținut că și-a prezentat demisia verbal și a fost încurajată să plece imediat, dar a fost ulterior concediată disciplinar pentru absențe nemotivate, oferă lecții valoroase atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Munca suplimentară – inițiativa angajatorului și acordul salariatului

Munca suplimentară este un instrument la dispoziția angajatorului pentru a acoperi nevoi operaționale temporare, însă utilizarea sa este strict reglementată de Codul muncii - pentru a proteja salariații. Tratată adesea ca practică constantă în loc de situație excepțională, munca suplimentară poate ajunge să corodeze semnificativ sănătatea lucrătorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Managementul defectuos poate fi considerat abatere disciplinară? Ce ne arată o speță soluționată definitiv în instanță

Litigiile de muncă ce privesc concedierea salariaților, mai ales a celor cu funcții de conducere, aduc adesea în discuție multiple aspecte de procedură și de fond, iar o recentă decizie Curții de Apel București oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt cântărite abaterile disciplinare, termenele procedurale și, nu în ultimul rând, dificultatea probării unor pretenții precum plata orelor suplimentare. Cazul, complex prin multitudinea acuzațiilor aduse unui manager de filială, demonstrează că, deși unele acuzații pot fi înlăturate pentru vicii de formă sau lipsă de probe, anumite fapte, considerate esențiale pentru rolul managerial pot justifica, în final, măsura extremă a desfacerii contractului individual de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Ora exactă a dreptului muncii: ce înseamnă timp de muncă în legislația română și europeană

Noțiunile de „timp de muncă” și „timp de odihnă” stau la baza unor numeroase neînțelegeri la nivelul relațiilor dintre angajați și angajatori și sunt frecvent amintite pe lista neregulilor depistate de inspectorii de muncă în întreprinderi. Textele de lege sunt doar aparent clare pentru unii angajatori, în alte situații sunt însă de-a dreptul ignorate, mai ales că nu sunt interpretate în mod coroborat. Prin ele însele textele nu sunt însă suficiente, la nivel european existând și o bogată jurisprudență care dezvoltă aceste concepte și de care trebuie să ținem cont. Începem astăzi o serie de materiale dedicate explicării acestor două noțiuni, aplecându-ne, întâi de toate, asupra chestiunilor de bază: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Autoritățile europene discută crearea unei platforme online comune pentru transmiterea declarațiilor de detașare transfrontalieră

Consiliul Uniunii Europene (UE) a adoptat recent poziția sa de negociere în cadrul procedurii legislative privind adoptarea unui regulament european pentru crearea unei platforme online standardizate pentru transmiterea electronică a declarațiilor de detașare transfrontalieră a lucrătorilor. Sistemul propus ar simplifica procedurile actuale, permițând companiilor să încarce documentele direct online, cu verificare automată a datelor și comunicare facilă cu autoritățile. Deși participarea statelor membre la sistemul propus ar fi opțională, se estimează că implementarea ar reduce timpul de completare a declarațiilor cu 73% și costurile administrative cu 58%. Confederația Europeană a Sindicatelor avertizează însă că limitarea informațiilor solicitate ar putea îngreuna identificarea detașărilor fictive și că va duce la o deteriorare a protecției drepturilor angajaților detașați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă este subraportată în instituțiile din România, arată ANES. Deși cadrul legal există, aplicarea sa rămâne deficitară

Hărțuirea la locul de muncă rămâne subraportată în instituțiile și autoritățile din România, conform unui raport care relevă că doar 6% dintre instituțiile monitorizate au identificat și sancționat cazuri concrete. Documentul semnalează lipsa uniformității în colectarea datelor și necesitatea unor campanii ample de conștientizare privind comportamentele care constituie hărțuire. Deși există cadru legislativ adecvat, aplicarea sa rămâne deficitară. Citește articolul